am luat lumea-n lung şi-n lat
să
ȋi
scriu pulberile molcomind tăcerilecând opinca s-o gătat de la drumul descifrat
am luat bordei cu-mprumut
sufletu-n el să mi-l mut
cerând ursitoarelor
schimbarea tiparelor
m-au luat şi m-au spălat
ȋn
ceruri m-au ȋnvelit,
de nuntă
m-au pregătitluna mi-au pus-o pe piept la poartă să nu aştept
pleoapele mi le-au zidit cu umbră din răsărit
gura mea-i pecetluită cu inelul zânelor
la izvorul vorbelor
stolul viselor mă poartă
ȋn
luntrea străbunului
la capătul
timpuluinoaptea-apă unduieşte şi luntrea o cumpăneşte
tocmind depărtările torcând renunţările
cu fir de moale de uitare
dintr-o zare-n altă stare
vă
las vouă
stelele
şi
ȋmi
iau tăcerilelumii să ȋi dau ocol
să văd unde-i un loc gol
să mă semăn, să-ncolţesc
să dau spic cu vorbă-aleasă
să fiu poveste pe masă