Singurătatea mi-a-nflorit pe buze
Şi m-a iubit cum numai ea mai ştie arde….
Mi-am îngropat în tine năzuinţa
Şi ca minerul, aur căutam.
Mi-aş fi dorit ca să găsesc filonul
Dar eu speram mai mult decât puteam.
Te joci cu mine nesătula viaţă
Şi-n mine galerie ai sapat,
Mi-ai scos din suflet: aur, smirnă şi tămâie
Şi-n har cu mine tu te-ai îmbrăcat.
M-am oferit pe-altar ofrandă,
Şi viaţa-n rugul ei m-a mistuit.
M-am străduit, dar nu am reuşit
Să-nvăţ să şi primesc ce-am dăruit.
joi, 22 octombrie 2009
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu